Plantată în 1975, aleea de castani din Ungheni se numără printre cele mai lungi din Europa de Est, având peste 3 kilometri lungime și peste 650 de arbori. Splendoarea castanilor în floare a dus și la instituirea festivalului castanilor la Ungheni.
Plaja municipală de la Prut reprezintă o fâșie acoperită cu nisip alb, fin și are o lungime de circa 250 de metri și o lățime 50 – 70 de metri.
Cu o suprafață de 10 ha este o zonă verde de agrement, divizată în câteva zone distincte: „Orășelul copiilor”, Teatrul de vară, alei amenajate, două terenuri de sport, un Skatepark, pavilion și mese duble pentru șah, pistă pentru bicicliști, zonă de cinema în aer liber, teren pentru tenis de masă.
Renovarea parcului a început în anul 2018, fiind realizată cu suportul Primăriei Cluj-Napoca (România), oraș înfrățit cu municipiul Ungheni.
Datorită contribuției municipiului Cluj-Napoca, parcul a și primit denumirea de ”Micul Cluj”.
Cu o suprafață de 104 ha, are o lungime de 3,2 kilometri și adâncimea maximă de 4 metri. Se află la 1 kilometru de la gura de vărsare în râul Prut și este închis cu un baraj de 400 metri lungime.
Formează granița între Republica Moldova şi România şi are o lungime de 8 kilometri pe teritoriul oraşului Ungheni – cea mai mare localitate din Republica Moldova din calea sa. Secțiunea râului Prut în raionul Ungheni, de la localitatea Gherman, comuna Sculeni 450 km până la Frăsineşti, comuna Măcăreşti 340 km a râului are o lungime totală de 110 km. Viteza cursului apei, în regiunea Ungheni, este de 1,5 metri pe secundă.
Municipiu Ungheni
Reprezentat ca un complex de ansamblu de arhitectură medievală.
Motelul este amplasat într-o zonă liniștită, la 5 minute de mers cu mașina spre centrul municipiului Ungheni.
Este dotat cu 18 camere:
Camerele hoteliere sunt dotate cu încălzire autonomă, TV, telefoane, internet Wi Fi, camere de baie cu cabine de duş etc.
Hotelul oferă servicii de curățătorie chimică. Hotelul are o parcare gratuită pentru clienți.
Municipiul Ungheni, strada Oleg Ungureanu 12
Vila Verde se află în municipiul Ungheni și oferă camere cu aer condiționat și WiFi gratuit.
Hotel de 3 stele, care oferă și camere de familie.
Municipiul Iași, România se află la 17 km de hotel.
Hotel de 3 stele dotat cu 54 camere:
Clădirea hotelului are lift.
Camerele hoteliere sunt izolate fonic, sunt dotate încălzire autonomă, aparate cu are condiţionat, TV, telefoane, internet Wi Fi, camere de baie cu cabine de duş etc.
Hotelul oferă servicii de curățătorie chimică. Fumatul pe teritoriul complexului este interzis. Hotelul are o parcare gratuită pentru clienți.
Bucătărie cu specific tradițional autohton, bucate produse în baza rețetelor țărănești, fără conservanți cu ingrdiente eco.
Specialitatea casei: ciolan de porc
Meniu: zeamă, mămăligă, sarmale, tăiței de casă cu găină, clătite, cighiri și cârnăciori produși local, etc.
Produse agricole eco ( legume, fructe, miere din prisaca proprie)
Crama Mircești este o cramă boutique situată în satul Mircești, raionul Ungheni, Republica Moldova. Fondată într-un cadru pitoresc, crama este cunoscută pentru arhitectura sa rustică, integrată armonios în peisajul colinar, dar și pentru vinurile sale de calitate, realizate în loturi mici și cu mare atenție la detalii.
Aceasta valorifică tradițiile vinicole locale, combinând metodele clasice cu tehnologiile moderne pentru a produce vinuri autentice, cu arome distincte. Crama se mândrește cu soiuri locale și internaționale de struguri, cum ar fi Feteasca Neagră, Rara Neagră, Cabernet Sauvignon și Merlot. Degustările de vin organizate la Crama Mircești sunt o experiență aparte, fiind însoțite de peisaje deosebite și ospitalitatea specifică regiunii.
Pe lângă vinificație, Crama Mircești este și o destinație turistică populară pentru cei care doresc să descopere cultura și tradițiile vinului moldovenesc într-un ambient autentic și relaxant.
Aici puteți gusta cele mai bune bucate cu specific autohton. Zeamă de casă, plăcinte de care făceau pe timpuri doar cele mai iscusite gospodine, sarmale de care n-ai mai mâncat, babă neagră bină de nu te vezi, asortată cu dulceață de porumbrele culese de noi, toate servite cu vinuri alese, te vor face să trăiești ecperiențe de care ți-e dor.
Crama oferă spre cazare 13 camere gândite să aducă acel confort la care visezi, atunci când vrei să te retragi, în weekend, pentru o gură de aer curat și-un vin bun departe de gălăgia urbană.
Sărbătoare de promovare a tradițiilor și obiceiurilor naționale.
Programul include:
Luna iulie
Mărțișorul este simbolul alb-roșu al primăverii, tradițional purtat în piept începând cu 1 martie și până pe 31 martie, când este agățat de un pom și însoțit de o dorință pusă în gând.
Mărțișorul este introdus în patrimoniul imaterial al umanității UNESCO.
Festivalul” Mărțișor” este o atracție pentru cei care vor să descopere cultura bogată și artiștii talentați ai Moldovei.
Are scopul de promovare a culturii şi a continuităţii tradiţiilor şi obiceiurilor.
1 martie – 10 martie
Printre obiectivele festivalului se numară:
Prima ediţie a Festivalului “Hora de la Prut” a avut loc pe 29 aprilie 2010, de Ziua internaţională a dansului. A fost o premieră pentru Republica Moldova, deoarece au fost prezente toate genurile de dans. La Festival au participat 15 colective de dans din Republica Moldova.
Festivalul s-a transformat în unul internaţional, la care participă colective de muzică şi dans din diverse ţări: România, Grecia, Polonia, Letonia, Ucraina, Rusia şi Republica Moldova.
August-Septembrie
În satul Buzduganii de Jos se păstrează urmele unei fortificații militare (cetăți) la trecerea vadului peste Prut, care reprezintă un şanț în cerc, având lățimea de 30 m şi adâncimea de 20 m.
Aceasta a apărut urmare a operațiunii din vara anului 1595 când armata poloneză (7300), condusă de hatmanul Jan Zamoyski a intrat în Moldova și la 27 august a ocupat Hotinul. După cucerirea capitalei Iași, la 3 septembrie marele hatman polonez l-a instaurat în scaunul domnesc pe Ieremia Movilă. Introducerea armatei poloneze în Moldova a provocat o reacție rapidă a Porții Otomane. La început, în Moldova a intrat o puternică armată a tătarilor (aproximativ 25 de mii), în frunte cu hanul Crimeii, Gazi Giray II. La vestea înaintării tătarilor dinspre Chișinău spre Iași, Zamoyski și-a transferat oastea pe malul stâng al Prutului pentru a proteja vadul de trecere a râului (între Ungheni și Valea Mare), construind o fortificație specială, din șanțuri săpate și carele „obozului” (grupului), iar din față de un val de apărare cu 13 bastioane și patru porți.
Localitatea păstrează vestigii din perioada fierului târziu, secolele VI-IV î. Hr., fiind o aşezare umană şi o trecătoare la Prut în perioada respectivă. Unitatea teritorială a fost atestată documentar începând cu anul 1454, pe parcursul diverselor perioade fiind și reşedință temporară domnească (sec. XVI-XVII), bază militară otomană (sec. XVII-XVIII), oraş medieval moldovenesc, spațiu al numeroaselor confruntări militare turco-moldo-tătaro-polone etc.
În cest spațiu a fost descoperit un bogat material arheologic.
Epoca antică, epoca medievală
Cu o origine şi timp al săpării fortificației necunoscute, satul Semeni găzduiește rămăşițele unei fortificații militare din pământ. Fortificația reprezintă o suprafață plană, înconjurată de un şanț cu diametrul de 60 de metri, lățime de circa 27 metri şi adâncimea de aproximativ 3 metri.
Potrivit legendelor aceasta este așa-numita „masă” unde a avut loc întâlnirea domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir și țarului rus Petru cel Mare în vara anului 1711, în timpul campanii de la Prut.
Unii cercetători însă afirmă că locul de întâlnire al celor doi demnitari era vechea aşezare Țuțora, Ungheni.
Având în vedere strategiile de luptă devensivă, istoricii sunt de părere că fortificația din satul Semeni ar putea fi construită fie de ruși, fie de turci sau cazaci, și mai ales de polonezi, care au dus lupte pe aceste teritorii în secolul al XVII-lea.
Epoca medievală
Monument seminificativ în primul rând prin peisaj și bogăția faunistică.
Movila se află pe un deal, cu o înălţime de 14 metri, iar altitudinea absolută a acesteia este de 388 metri, situându-se pe locul doi ca mărime în Republica Moldova, după dealul Bălăneştiului. În perioada interbelică pe vârful Movilei Măgura a fost instalată o cruce, care a fost dărâmată de sovietici. În locul ei a fost ridicat un observator de lemn ce nu s-a păstrat până în zilele noastre, iar astăzi la locul său inițial este reinstalată o cruce acoperită cu inox.
Din punct de vedere istoric, monumentul conține un tumul de înhumare antic de origine migraționistă şi urmele unei aşezări Cucuteni-Tripolie, mileniul III î. Hr., fiind descoperite fragmente mici de ceramică, dar și un vas piriform cu patru figurine, ce erau reprezentări decorative feminine. Pe vârful movilei au mai fost dezgropate o strachină și o cupă, iar în preajma Măgurei s-a găsit o spadă bine păstrată, datând cu veacul al XV-lea.
O dată în doi ani, pe 10 iulie, în preajma tumulului este organizat festivalul ”În ospeție la Movila Măgurii”. Punctul culminant al festivalului îl constituie hora imensă pe care o încing sătenii în jurul movilei.
Epoca antică, epoca medievală
Rezervaţia naturală Plaiul Fagului a apărut în 1992 urmare a transformării gospodăriei cinegetice „Rădenii Vechi”. Este amplasată în partea nord-estică a Podişului Codrilor, cu o suprafaţă de 5558,7 hectare. Cu un teritoriu fragmentat, pe alocuri cu un caracter muntos, rezervația este situată pe o altitudine între 410 şi 140 metri deasupra nivelului mării.
Râuleţul Rădeni cu o cascadă de lacuri divizează rezervaţia în două masive, aproape egale.
Vegetaţia rezervaţiei include circa 680 de specii de plante vasculare, dintre care 27 sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova (căpşuniţa roşie, papucul doamnei, gimnocarpiul, lăcrimiţa biofilie etc.).
Lumea animală numără 211 specii: 142 de păsări, 49 de mamifere, 8 de reptile, 12 de amfibieni şi 65 specii de nevertebrate a solului. Dintre mamifere sunt răspândite pisica sălbatică, jderul de pădure, bursucul, vulpea, mistreţul, căpriorul.
Fiind un obiect natural peisagistic pitoresc, rezervația este parţial accesibilă pentru turismul ecologic.
