Scurt istoricBrief HistoryКраткая история

Gara feroviara internationala Ungheni

Situat în imediata apropiere a Uniunii Europene, pe malul rîului Prut, Ungheniul reprezintă o localitate încărcată de istorie. Prima atestare documentară datează din august 1462. Un uric al lui Ştefan cel Mare atestă „satul Unghiul, (…) mai jos de Fîlfoe pe Jijia”. Aşezarea era a „panului Bratul, fiul Procelnicului”.

Deci, iniţial, localitatea s-a numit Unghiul, probabil pentru că Prutul formează aici un unghi perfect. Cu numele său actual – Ungheni – aşezarea apare în documente abia în 1645.

În evul mediu, prin apropiere treceau: Drumul Sării, Drumul Pesacrilor, Marele Drum Comercial Tătăresc. Acest lucru a făcut ca localitatea să devină de atunci atractivă.

Situated closely to the European Union on the river Prut, the city of Ungheni is a locality full of history. The first document dates from August 1462. An old document   of Stephen the Great  certifies “the village of Unghiul (…) below Fîlfoe  on Jijia river “. That was the settlement of  Bratu nobleman who was the son of the servant in the royal chancery ”

So, initially,  the locality  was called Unghiul (angle), probably because the river Prut made here a perfect angle. The  current name – Ungheni – appears in documents only in  1645.

Cum providenţa l-a aşezat la răscrucea marilor căi de comunicare şi, mai important, între două mari centre economice şi culturale – Iaşi şi Chişinău – soarta micului sătuc era pecetluită. Posibilităţile sale de a se dezvolta erau evidente.

Începutul fu pus în 1870, urmare a reformei teritorial-administrative. Atunci i se conferă Ungheniului statutul de centru de voloste cu 16 sate în subordine. Rolul hotărîtor însă în ascensiunea sa l-a avut construcţia, în anii 1871-1875 a căii ferate Chişinău-Ungheni-Iaşi.

În 1899, a fost inaugurată şi navigaţia pe rîul Prut. Aceste schimbări au declanşat o bruscă creştere a populaţiei. Dacă în 1805 se înregistrau doar 215 locuitori, în 1897 numărul acestora ajunsese pînă la 1827, iar în 1907 – deja 2300.

În anul 1944, odată cu instalarea regimului sovietic, Ungheniului i-a fost conferit statutul de oraş şi centru raional, acesta cunoscînd o dezvoltare fulminantă.

Conform recensămîntului din 1989, numărul populaţiei oraşului ajunsese la 40 mii locuitori. Următorul recensămînt, din 2004, atestă o scădere cu 8 mii de persoane.

La ora actuală, Ungheniul este un important centru economic şi cultural, cu un potenţial uman de o calificare înaltă.

De-a lungul anilor, localitatea a cunoscut numeroase evenimente istorice.

În anul 1877, aici  poposeşte ţarul Rusiei, Alexandru II, care a efectuat o trecere în revistă a trupelor ruseşti dislocate la Ungheni şi care urmau să participe la războiul ruso-turc din 1877 – 1878. În cinstea acestui eveniment, a fost construită şi o biserică, cu hramul „Sf. Alexandru Nevski”. Arhitectul acestui lăcaş sfînt este Alexandru Bernardazzi, personalitate marcantă a secolului trecut, care a lăsat numeroase edificii – adevărate opere de artă pe teritoriul Moldovei.

Biserica Alexandr Nevski

Biserica Alexandr Nevski

Ungheniul păstrează memoria renumitului arhitect francez, Alexandre Gustave Eiffel, autorul proiectului podului feroviar peste Prut, construit în anul 1877.

Pe la Ungheni, în august 1885, trece cu trenul spre Odesa (Ucraina) poetul Mihai Eminescu (1850- 1889), opera căruia face parte din patrimoniul cultural internaţional.

La Ungheni, în 1871, vine să se inspire şi să scrie prietenul lui Mihai Eminescu, scriitorul  Ion Creangă (1839 – 1889), care a locuit şi a activat la Iaşi în calitate de învăţător, inspector şcolar şi unde publică o parte din scrierile sale.

La Ungheni şi-a găsit refugiu prinţul Constantin Moruzi, unul dintre apropiaţii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, intrat ulterior în dizgraţia acestuia. Dînsul a ctitorit biserica „Sf. Nicolae”, în anul 1882, unde şi-a găsit mai apoi locul de veci. Aici şi-a petrecut copilăria fiul său, Dumitru Moruzi, analist politic şi scriitor.

Prin Ungheni a trecut de nenumărate ori scriitorul ieşean  Mihail Sadoveanu, care venea la vînătoare în codrii de la Rădenii Vechi.

La Ungheni a poposit, în anii 80 a secolului trecut, secretarul general al partidului comunist al fostei Uniuni Sovietice, Leonid Brejnev.

La Ungheni, în anul 1991, au avut o întrevedere a preşedintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur, cu preşedintele României, Ion Iliescu.In the Middle Ages the Salt Road, Fishers Road, the Great Tatar Trade Road passed nearby this area . Since then the locality  became  attractive.

As it was established at the  crossroads of  great  lines of communication and, more importantly, between two great economic and cultural centers – Iasi and Chisinau – the destiny of the small  village was sealed. Its future opportunities to develop  were obvious.

The beginning started in 1870, as a result of the  administrative-territorial reform.

Ungheni received at that time the statute of center with 16 subordinated villages.

The most decisive role in his evolution belonged to the construction of the Chisinau – Ungheni – Iasi railway, that was built in 1871-1875.

In 1899 the navigation on River Prut was inaugurated as well. These changes caused a sudden growth of population. If in 1805 there were registered just 215 inhabitants, in 1897 their number reached up to 1827 and in 1907 – there were already 2300.

In 1944, at the same time  with the establishment of the soviet regime, Ungheni has got the statute of the town and district centre, this way having   a high development.

According to the Census of 1989, the population number of the town reached up to 40 thousand  inhabitants. The next Census of 2004 showed that the  number of persons decreased by  8 thousand .

Currently, Ungheni is an important cultural and economic centre with a high qualified human potential.

Over the years the city passed through many  historical events.

In 1877Alexandru II, the tsar of Russia  arrived here, who made an  overview of the Russian troops that were deployed in Ungheni and were supposed to take part in the Russian-Turkish War of 1877-1878. In the honor of this event, a church dedicated to “Saint Alexandru Nevski had been built”. The architect of this holy sanctuary is Alexandru Bernardazzi, an outstanding personality of the last century, that left us as a heritage numerous edifices – real masterpieces of the Republic of Moldova.

Biserica Alexandr Nevski
Biserica Alexandr Nevski

Ungheni keeps the memory of the well-known French architect, Alexandre Gustave Eiffel, the author of the railway bridge over the river Prut that was built in 1877.

The great poet Mihai Eminescu, whose art is a part of international cultural patrimony, travelled to Ukraine by train in August 1885, passing through Ungheni.

Ion Creanga, Mihai Eminescu’s friend, who lived and  worked as a teacher, school inspector in Iași came to Ungheni in 1871 to be inspired and to write. Here he published some of his remarkable works.

The Prince Constantin Moruzi, one of  Alexandru Ioan Cuza friends, has found refuge in Ungheni. He founded the church “Saint Nicolae” in 1882, this being for him his final resting place. His son, Dumitru Moruzi, political analyst and writer, spent here his childhood.

The writer Mihail Sadoveanu, who was from Iasi, came many times in Ungheni to  hunt in the forests of  Radenii Vechi.

The general secretary of communist party of the Former Soviet Union Leonid Brejnev visited Ungheni in ’80s of  the last century.

A meeting between the president of the Republic of Moldova Mircea Snegur and the president of Romania Ion Iliescu took place in Ungheni in 1991.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *