Category Archives: Obiective turistice

Movila Măgurii (satul Ţîghira, comuna Negurenii Vechi)

movila-magura

Cu o altitudine de 387,6 metri, Movila Măgurii poate fi văzută de departe, înălţindu-se falnic în singurătatea-i misterioasă. Nu întîmplător, strămoşii au numit-o Măgura, ceea ce înseamnă, potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, „deal mare, izolat”. Pînă la războiul al doilea mondial, aici veneau oamenii din împrejurimi, ca să marcheze diverse sărbători religioase.

Rezervatia naturala de stat „Plaiul fagului”

Rezervatia naturala de stat “PLAIUL FAGULUI” a fost creata la 12 martie 1992 in scopulconservarii, regenerarii, redresarii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoresti si maireprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.

Suprafata totala a rezervatiei constituie 5642 ha, din care padurile ocupa 4639 ha. In structurateritorial-administrativa sunt incluse 5387 hectare de arborele naturale, inclusiv formatiuni cu fag(272 ha), frasin (1163 ha), gorun si stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169 ha).

Suprafata este ocrotita de stat din 1975. Din 1976 acest landsaft – natura, inclusiv masivul depadure, a trecut in categoria rezervatie forestiera si cinegenetica.

Rezervația naturală de stat „Plaiul fagului”

Rezervatia naturala de stat “PLAIUL FAGULUI” a fost creata la 12 martie 1992 in scopul conservarii, regenerarii, redresarii ecologice, studierii uneia dintre cele mai pitoresti si mai reprezentative ecosisteme ecologice silvice din zona Codrilor.

Suprafata totala a rezervatiei constituie 5642 ha, din care padurile ocupa 4639 ha. In structura teritorial-administrativa sunt incluse 5387 hectare de arborele naturale, inclusiv formatiuni cu fag (272 ha), frasin (1163 ha), gorun si stejar pedunculat (1039 ha), tei (169 ha), alte specii (169 ha).

Muzeul de Istorie şi Etnografie Ungheni

La Ungheni, la sfârşitul deceniului şapte al secolului trecut,  un grup de copii, asistaţi de profesori, doritori de a scoate la lumină valorile istorice şi culturale locale, şi-au exprimat dorinţa organizării unui muzeu. Insistenţele acestora au coincis cu perioada de plină ascensiune ateistă a societăţii, consecinţa căreia a fost închiderea locaşelor de cult.

Ungheni – oraşul celor 33 de sculpturi

În 2000, la Ungheni a fost iniţiată o tabără de sculptură, cu o frecvenţă bienală, la care au participat artişti plastici consacraţi din Republica Moldova şi România, printre care şi sculptorii Dumitru Verdianu şi Ion Zderciuc, ambii originari din oraşul Ungheni  De tot au fost organizate patru ediţii, fiind realizate 33 de sculpturi în piatră de Cosăuţi şi în lemn.

Rîul Prut

prut, danuteni

Rîul Prut formează graniţa între Republica Moldova şi România şi are o lungime de 8 kilometri pe teritoriul oraşului Ungheni, care este cea mai mare localitate din R.Moldova din calea sa.

Prutul era cunoscut în antichitate sub numele Pyretus, iar sciții îl numeau Porata, adică apă furtunoasă.

Viteza cursului apei, în regiunea Ungheni, este de 1,5 metri pe secundă.

Biserica Sf. Nicolae

Biserica Sfintul Nicolae Ungheni Moruzi

Biserica “Sfîntul Ierarh Nicolae” este cel mai vechi lăcas bisericesc din oraşul Ungheni. Biserica a fost înălţată la sfîrşitul sec. XIX pe moşia satului Dănuţeni, astăzi cartier al oraşului Ungheni. Ctitorul principal al acesteia este principele Constantin Moruzi, descendent al unei influente dinastii fanariote. El a ales cel mai înalt loc pentru construcţia bisericii, astfel ca sfîntul lăcaş să fie văzut de către toţi sătenii, iar urcînd pe clopotniţă, să se vadă Iaşul, oraşul faţă de care avea un dor etern.

Biserica a fost construită în anul 1882 şi activează începînd cu anul 1887, atunci cînd a fost sfinţită. Arhitectura edificiului impresionează şi astazi, iar planul în formă de cruce şi acoperişul cu 9 turle de diferite dimensiuni amintesc de stilul rusesc, în vogă pe atunci.

Biserica “Sf. Alexandru Nevski”

Biserica Aleksandr Nevski Ungheni

Prima piatră de temelie a fost pusă la 30 august 1903, în prezenţa unor personalităţi ale timpului, printre care guvernatorul Basarabiei, şeful Direcţiei de jandarmi din Basarabia, consulului rus la Iaşi, şefului poliţiei de frontieră din România. Serviciul divin a fost oficiat de însuşi Episcopul Chişinăului şi Hotinului PS Iacob. La 30 iunie 1905, construcţia este finalizată, iar sfinţirea este efectuată în anul 1906, la Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor.

Proiectul viitoarei biserici a fost conceput de către cunoscutul arhitect rus A.I. Bernardazzi, descendent al unei renumite familii de arhitecţi italieni, stabiliţi la începutul sec. al XIX-lea în Rusia. Bernardazzi a donat proiectul , iar biserica a devenit ulterior o adevărată operă de cultură şi arhitectură. Construcţia respectă rigorile arhitecturii ecleziastice ruse.